Cum vor trebui să „facă armata” și bărbații de până la 63 de ani, nu doar cei de până la 35? Ce își doresc autoritățile române

de: Cojocaru Cristian
07 03. 2022

Actualul context al războiului de pe teritoriul Ucrainei determină legislatorii să modifice și completeze actualele acte normative cu privire la apărarea națională. Așadar, proiectul de lege prevede bărbații care ar trebui să facă armata.

Din noul proiect de lege reiese faptul că bărbații cu vârsta de până la 35 de ani nu ar fi suficienți pentru încorporare, astfel că ar putea fi chemați în armată și bărbații cu vârsta de până la 63 de ani. Acest proiect de lege introduce un nou concept în ceea ce privește apărarea națională, și anume cetățeanul cu obligații militare.

După ce proiect de lege va deveni aplicabil, cetățenii cu obligații militare vor fi persoanele care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, dar bărbații cu vârsta cuprinsă între 35 și 63 de ani. Potrivit Legii nr.446/2006, cetățenii încorporabili sunt bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani care îndeplinesc criteriile pentru a putea face serviciul militar.

În cazul stării de mobilizare sau de război, actualele resurse umane din rândul cetățenilor încorporabili nu vor putea satisface necesarul de forțe armate pentru apăreara statului. Astfel, vor putea fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar activ și bărbații de până la 63 de ani.

Durata serviciului militar activ pentru cei cu astfel de obligații militare va fi de șase luni pentru toate armele. După ce această perioadă va lua sfârșit, ei vor putea fi trecuți în rezervă și trimiși la domiciliu unde ar putea prelungi executarea serviciului militar activ pentru o perioadă de maxim șase luni.

Care sunt bărbații care ar putea face armata în viitor

Tot în cadrul proiectului este prevăzut faptul că cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii vor putea să se prezinte dacă primesc ordinul de chemare, la locul și ora precizate în acesta. De asemenea, în cazul instituirii stării de asediu sau declararea stării de război, cetățenii încorporabili care au domiciliul în România, dar care sunt plecați temporar peste granițe, vor avea la dispoziție 15 zile calendaristice din momentul notificării să se prezinte la îndeplinirea serviciului militar.

Prin actualul proiect de lege se introduce în Legea nr. 45/1994 o nouă stare specială care ar putea fi declarată alături de cele existente deja în cazul unei agresiuni militare. Astfel, pe lângă stările actuale, uneori se va putea aduce în discuție situația de criză cu impact asupra securității și apărării naționale.

Aceasta va putea fi declarată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, fiind gestionată de către Ministerul Apărării Naționale. Această situație de criză va fi considerată cazulîn care societatea se confruntă cu dificultăți generate de apariția unuia sau a mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, ori amenințări, riscuri și vulnerabilități care pot afecta condițiile de viață, sănătate, mediu, proprietate, stabilitate politică, economică sau socială.

Totodată, proiectul introduce și noțiunea de militar voluntar în termen. Astfel, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, care au domiciliul stabil în România și care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, vor putea participa la cerere, la un program de pregătire militară de bază cu o durată de până la patru luni, având calitatea de militar voluntar în termen, potrivit avocatnet.ro.